Ultimele Articole

Recomandarea exercițiilor fizice la persoanele hipertensive care fac sport

Hipertensiunea arterială este o entitate tot mai prezentă în societatea modernă. Din ce în ce mai multe persoane, nu doar în România, suferă de această afecțiune și trebuie să învețe să trăiască cu ea. Adică, să își trăiască viața în condiții normale, asta însemnând inclusiv să facă sport, de performanță sau amator.

Citește mai mult »

Sindromul de suprasolicitare la sportivi

Atunci când sportivii nu reușesc să se recupereze după antrenament sau competiții, devin progresiv obosiți și ajung să aibă o slabă performanță sportivă. În absența unei cauze medicale, acest lucru se definește ca și sindrom de suprasolicitare, sau burnout. Condiția este secundară stresului de antrenament sau competiție, dar cauza exactă și mecanismele fiziopatologice nu sunt încă pe deplin cunoscute. O multitudine de factori pot concura la imposibilitatea de recuperare post antrenament sau competiții.

Citește mai mult »

Contracția versus relaxarea musculară

Funcția primară a țesutului muscular este de a răspunde la un stimul fiziologic prin generarea de forță sau mișcare, transducând un impuls electric sau chimic într-unul mecanic. La mamifere, pe baza caracteristicilor morfologice și funcționale, pot fi distinse trei tipuri de țesuturi musculare: mușchiul striat de tip scheletic, mușchiul striat de tip cardiac și mușchiul neted, fiecare tip având o structură diferită adaptată rolului său fiziologic. Spre exemplu, mușchii striați trebuie să se contracte rapid și puternic, cei scheletici sub control voluntar, iar cel cardiac – involuntar, ritmic, dar pe toată durata vieții. Mușchii netezi fac parte din pereții organelor interne, fiind sub control involuntar, unii dintre aceștia putându-se contracta pe o perioadă lungă de timp, cu o mare rezistență la oboseală (sfinctere).

Citește mai mult »

Legătura dintre hormoni și sănătatea mușchilor

Sistemul endocrin este în strânsă legătură cu numeroase funcții ale organismului. Hormonii sunt substanțe secretate de glandele endocrine ce joacă un rol esențial în dezvoltarea normală și în menținerea oraganismului în stare funcțională. Fiecare hormon în parte poate influența mai multe aparate și sisteme în mod diferit. Aceștia sunt eliberați în sânge, prin intermediul căruia pot ajunge la organele și sistemele pentru care sunt concepuți. Dacă există prea puțini hormoni (secreții insuficiente) sau prea mulți (hipersecreție), pot să apară dezechilibre ce afectează bunul mers al organismului. În cele ce urmează vă vom prezenta efectele hormonilor asupra sistemului muscular.

Citește mai mult »

Torticolisul

Torticolisul este o afecțiune cunoscută frecvent sub numele de “ gât strâmb ”, în care capul pacientului este înclinat . Bărbia este îndreptată spre unul din umeri, în timp ce capul este înclinat spre celălalt umăr.

La început apare o senzație de discomfort și rigiditate a gâtului , apoi capul se înclină într -o parte datorită contracției spastice unilaterale a muschiului sternocleidomastoidian. Această contractură mai mult sau mai puț în dureroasă a mușchilor gâtului limitează mișcările de rotație ale capului.

Uneori, această contractură este asociată cu cea a mușchilor de la nivelul umărului din partea opusă sau poate apărea un spasm muscular în jurul gurii. Simptomele dispar în timpul somnului.

Citește mai mult »

Creatinkinaza și patologia musculară

Creatinkinaza (CK) mai este cunoscută și sub numele de creatinfosfokinaza (CPK) . Este o enzimă care se găsește în concentrații crescute în miocard și mușchii scheletici și în concentrații mai mici la nivelul creierului. Această enzima catalizează conversia creatinei și a adenozin trifosfatului ( ATP) în fosfocreatină și adenozin difosfat (ADP). Această reacție este reversibilă, ceea ce înseamnă că și ATP poate fi sintetizat din fosfocreatină și adenozin difosfat.

Creatinfosfokinaza are o structură dimerica și apare sub patru forme: izoenzimele citosolice cu cele 3 fracțiuni ( CK-MM creatinkinaza musculară, CK-MB creatinkinaza miocardică și CK-BB creatinkinaza cerebrală ) și izoenzima mitocondrială . Nivelul creatinkinazei totale este reprezentat în cea mai mare parte de către izoenzima MM, în condițiile în care nu există patologie, deoarece de exemplu în cazul unui infarct miocardic nivelul este dat de izoenzima CK-MB.

Citește mai mult »

Influența dietei asupra sistemului muscular

Sistemul muscular este acea parte a organismului care arde calorii chiar și atunci când nu se face efort fizic. Pentru a avea un organism sănătos și o musculatură armonioasă , mulți se concentrează numai asupra efortului fizic intens. Realitatea este că regimul alimentar joacă și el un rol major în menținerea integrității musculare. Recomandările specialiștilor în domeniu sunt de a evita substanțele artificiale care sporesc masă musculară și de a încorpora în dietă zilnică alimente bogate în vitamine și minerale. În cele ce urmează vă vom prezenta cele mai eficiente alimente pentru obținerea unei musculaturi armonioase și , implicit, pentru a va menține sănătoși.

Citește mai mult »

Durerea musculară

Durerea musculară (mialgia) este una din cele mai frecvente acuze, având diverse localizări și stadii de severitate. Din fericire, această problemă este de cele mai multe ori autolimitantă, fără să provoace sechele sau impotență funcțională. Chiar și așa, există situații în care durerea musculară poate să fie extrem de supărătoare. De apariția acestui fenomen este incriminat de cele mai multe ori efortul fizic susținut, efectuat fără o perioadă de incălzire.

Cauzele durerilor musculare

Dacă marea majoritate a durerilor musculare apar după un antrenament sportiv în urma căruia apare tensiune la nivelul fibrelor musculare sau chiar injuria acestora, se pare că există numeroși alți factori care pot să concure la apariția acestei acuze neplăcute. Câteva dintre cele mai frecvente cauze medicale ale durerilor musculare sunt:

  • Fibromialgia sau suferința cronică, non-inflamatorie a mușchilor, care duce la apariția durerilor difuze cu localizări multiple. Această afecțiune nu se asociază cu distrucție la nivelul articulațiilor sau tumefiere. Cauza exactă a acestei afecțiuni nu a fost până în prezent elucidată.
  • Infecțiile pot cauza și ele apariția durerilor musculare. De cele mai multe ori, gripa se asociază cu apariția durerilor musculare generalizate. De asemenea, infecțiile cu virusurile hepatitice (B, C) pot să asocieze în tabloul clinic această suferință. Și, nu în ultimul rând, poliomelita, care este o boală virală, poate să determine dureri
  • Bolile autoimune sunt o altă cauză frecventă a durerilor musculare cu diverse localizări. Pacienții care sunt diagnosticați cu lupus și dermatomiozită se plâng în mod frecvent de dureri musculare.
  • Medicamentele au fost și ele incriminate în apariția durerilor musculare. Astfel, persoanele care prezintă hipercolesterolemie și iau statine pot să prezinte astfel de acuze neplăcute.
  • Bolile endocrine sunt o altă cauză de mialgii. Atât hipertiroidia, cât și hipotiroidia, se asociază cu durere la nivel muscular.
  • Tulburarile hidroelectrolitice (nivel scăzut de potasiu) sunt o alta cauză de mialgie.

Citește mai mult »

Febra musculară – teorie și practică (partea a III-a)


Dr.Alin Popescu
Medic primar medicină sportivă
Secretar General Societatea Română de Medicină Sportivă
Director Departamentul Medical F.R. Rugby

Atât pentru prevenirea apariției febrei musculare, cât și pentru cazul în care ne dorim o formă fizică cât mai bună, trebuie să înțelegem un lucru esențial: corpul nostru trece printr-un proces de adaptare, care este complet natural. Febra musculară nu generează efecte negative pe termen lung. Durerea resimțită la nivelul țesuturilor moi este un fenomen normal și absolut necesar pentru a atinge o formă fizică bună.

În acest sens, trebuie respectate anumite principii:

  1. Principiul încărcării – un stress sau o încărcare mai mare decât nivelul normal sunt necesare pentru ca adaptarea să aibă loc. Corpul se va adapta stimulului. Odată corpul adaptat, un nou stimul este necesar pentru a continua transformarea. Pentru ca un mușchi, inclusiv inima, să-și crească forța, trebuie să fie încărcat progresiv cu o greutate mai mare față de cea cu care este obișnuit. Pentru a mări rezistența, mușchii trebuie să lucreze o perioadă de timp mai îndelungată decât cea cu care sunt obișnuiți. Dacă acest stress este îndepărtat sau redus, va apărea o reducere a performanțelor. Un nivel normal de exerciții va menține constant nivelul de fitness existent.

Citește mai mult »

Febra musculară – teorie și practică (partea a II-a)

Iată câteva sfaturi folositoare pe care să le încercați, pentru a vedea care funcționează cel mai bine în cazul dumneavostră. În esență, cel mai bun tratament pentru febra musculară este prevenirea apariției ei.

–Dați dovadă de răbdare: febra musculară va dispărea în 3 până la 7 zile fără nici un fel de tratament.

–Încercați tehnici de recuperare activă. Exercițiile aerobe ușoare măresc fluxul sanguin și astfel ajută la diminuarea durerii musculare.

–Reveniți-vă după efort prin stretching ușor. Întindeți mușchii până simțiți un ușor discomfort și mențineți poziția 10-30 secunde.

–Masaj blând la nivelul musculaturii afectate. Masajul stimulează neutrofilele ( celule albe din sânge care luptă împotriva inflamației ), reducând durerea musculară.

Citește mai mult »